Eticheta de compoziție spune din ce fibre este făcută haina și în ce proporție, în ordine descrescătoare, plus cum se întreține. Nu spune cât de bună este țesătura, cât de dens este tricotul sau cum se va purta peste câțiva ani. Pentru asta trebuie să pipăiți și să verificați.

Ghiduri despre materiale textile și îngrijirea hainelor găsiți pe ModaNews; ideea de la care pornim aici este simplă: o haină se judecă după mai multe semne, nu după un singur rând de pe etichetă.

Ce spune eticheta

Primul lucru este compoziția: procentul fiecărei fibre, începând cu cea predominantă. Un tricou cu amestec de bumbac și poliester are o textură și un comportament diferite față de unul din bumbac pur. Al doilea lucru sunt simbolurile de întreținere: temperatura de spălare, uscarea, călcatul și curățarea chimică.

Câteva repere: bumbacul și inul sunt fibre naturale vegetale, lâna este de origine animală, iar poliesterul și poliamida sunt sintetice. Viscoza și modalul sunt obținute din celuloză prelucrată, deci nu sunt nici complet naturale, nici complet sintetice. Aceste categorii ajută la prima impresie despre respirabilitate, căldură și întreținere.

Mai găsiți mărimea, uneori țara de fabricație și, la unele produse, mențiuni suplimentare, de exemplu privind căptușeala sau garnitura. Toate acestea sunt informații utile, dar limitate.

Ce nu spune eticheta

  • calitatea firului: două haine „100% bumbac” pot fi foarte diferite ca finețe;
  • densitatea și greutatea țesăturii, care decid cât de transparentă sau rezistentă este;
  • calitatea cusăturilor, a nasturilor și a fermoarelor;
  • cum se comportă materialul după mai multe spălări;
  • cât de bine se potrivește croiala cu silueta dumneavoastră.

„Natural” nu înseamnă automat „bun”, iar „sintetic” nu înseamnă automat „slab”. Un amestec cu puțin material elastic poate ajuta o pereche de pantaloni să-și păstreze forma, în timp ce o fibră naturală foarte subțire se poate uza repede.

Cum citiți eticheta în magazin

Citiți mai întâi procentele, apoi simbolurile. Întoarceți haina pe dos și verificați cusăturile. Trageți ușor de țesătură: dacă se deformează sau rămâne întinsă, nu își va păstra aspectul. Priviți-o la lumină, pentru a vedea transparența, și frecați puțin materialul între degete.

Dacă ceva nu se potrivește cu așteptările, întrebați vânzătorul. Un răspuns evaziv este deja un semnal. Pe ModaNews aveți și materiale despre garderoba capsulă, care vă ajută să decideți dacă haina se potrivește cu restul pieselor.

Atenție și la hainele second-hand sau la cele cu eticheta decolorată: dacă nu mai puteți citi informația, tratați haina cu prudență, spălați la temperatură scăzută și faceți mai întâi un test pe o zonă ascunsă. O etichetă tăiată din motive de confort nu trebuie înlocuită cu presupuneri.

Nu aruncați eticheta prea repede

Păstrați o fotografie a etichetei, mai ales la piesele scumpe sau delicate. Când haina ajunge la spălat peste un an, nu vă veți mai aminti ce temperatură suportă. Spălarea greșită strică mai multe haine decât uzura normală, iar câteva reguli de bază evită asta. Pentru detalii, consultați pagina despre îngrijirea hainelor.

Recomandare practică

Folosiți eticheta ca pe un punct de plecare. Combinați informația de acolo cu testul prin atingere, cu întrebările puse vânzătorului, cu verificarea cusăturilor și cu o probă pe corp. În felul acesta, alegerile devin mai sigure, iar garderoba mai coerentă, exact scopul pe care îl urmărește ModaNews în fiecare ghid.