Alergiile apar atunci când sistemul imunitar tratează o substanță inofensivă, cum ar fi polenul sau praful, ca pe o amenințare și declanșează o reacție de apărare. Rezultatul poate fi de la strănut și mâncărime până la reacții severe. RevistaMedicinei explică educativ astfel de procese medicale.

Ce se întâmplă în organism

Sistemul imunitar are rolul de a recunoaște și a combate microbii. La o persoană alergică, el confundă o substanță obișnuită, numită alergen, cu un pericol. La prima întâlnire cu alergenul, organismul produce anticorpi specifici, iar aceștia se fixează pe anumite celule.

La întâlnirile următoare, alergenul se leagă de acești anticorpi, iar celulele eliberează substanțe precum histamina. Ele provoacă simptomele: curgerea nasului, lăcrimarea, urticaria sau dificultăți de respirație.

Cei mai întâlniți alergeni

Alergenii pot veni din surse foarte diferite. Printre cei mai cunoscuți se numără:

  • polenul plantelor, care provoacă alergii sezoniere;
  • acarienii din praful de casă;
  • mucegaiul și sporii lui;
  • părul și pielea animalelor de companie;
  • anumite alimente, precum laptele, ouăle, nucile sau peștele;
  • înțepăturile de insecte;
  • unele medicamente.

Aceeași substanță nu afectează pe toată lumea. Predispoziția ereditară și mediul în care trăiești contribuie la apariția alergiilor.

De ce unele persoane fac alergii și altele nu

Răspunsul nu este simplu. Contează moștenirea genetică: copiii ai căror părinți sunt alergici au, în medie, o probabilitate mai mare să devină și ei alergici. Contează și mediul în care crești, de aceea două persoane din aceeași familie pot reacționa diferit.

Alergiile se pot schimba în timp. Pe RevistaMedicinei poți urmări explicații despre genetică și despre felul în care funcționează organismul, utile pentru a înțelege aceste diferențe.

Cum diferă alergia de o răceală sau de o intoleranță

Alergia și răceala au simptome asemănătoare, dar răceala trece de obicei în câteva zile și poate aduce febră. Alergia durează cât timp ești expus alergenului și nu produce febră. Intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar în același mod și are, în general, simptome digestive.

Diferența contează pentru tratament. De aceea diagnosticul se pune de către medic, nu pe baza unei bănuieli.

Diagnostic și tratament, pe scurt

Medicul alergolog pornește de la istoricul tău și poate recomanda teste pe piele sau analize de sânge, pentru a identifica alergenul. Planul de tratament include evitarea alergenului, atunci când se poate, și medicamente care ameliorează simptomele. În anumite cazuri se folosesc tratamente de desensibilizare, sub supraveghere medicală.

Nu începe niciun medicament fără sfatul specialistului. Pentru a înțelege cum sunt studiate și testate astfel de produse, poți citi despre medicamente și studii clinice.

Cum reduci expunerea în viața de zi cu zi

Câteva măsuri simple pot ușura simptomele: aerisește locuința când concentrația de polen este mai mică, spală lenjeria periodic, aspiră des și păstrează umiditatea sub control, ca să nu se formeze mucegai. După ce vii de afară în sezonul alergiilor, schimbă hainele și spală-te pe față și pe păr.

La o alergie alimentară, citește mereu eticheta produselor.

Când mergi urgent la medic

O reacție alergică severă, cu umflarea feței sau a gâtului, respirație grea, amețeală sau stare de rău bruscă, este o urgență. Sună imediat la 112. Persoanele care au avut astfel de episoade vor primi de la medic instrucțiuni clare despre ce să facă în continuare.

Ce poți face de azi

Notează când apar simptomele, unde te afli și ce ai mâncat sau atins înainte. Aceste observații îl ajută pe medic să stabilească diagnosticul. Pentru explicații clare despre alte teme medicale, RevistaMedicinei rămâne o sursă utilă.