Atacul de panică este un val brusc de frică intensă, însoțit de reacții fizice precum bătăi rapide ale inimii, respirație scurtă și amețeală. Este neplăcut, dar nu este periculos în sine și trece, de regulă, în câteva minute. Pe Psihologie24 găsești multe explicații practice despre anxietate.

Ce se întâmplă în corp

Corpul declanșează reacția de alarmă, aceeași pe care o ai când te sperii de un pericol real. Organismul eliberează adrenalină, inima bate mai repede, respirația devine superficială, iar mușchii se încordează. Cum respiri mai mult decât ai nevoie, apar furnicături, amețeală și senzația că nu ai aer.

Problema este că alarma pornește fără un pericol clar. Mintea caută o explicație și o găsește adesea în cele mai negre scenarii: „Am o boală de inimă”, „Îmi pierd controlul”. Frica de aceste gânduri întreține atacul, iar cu Psihologie24 poți aprofunda subiectul anxietății.

Cum treci peste în timpul atacului

1. Nu lupta cu senzațiile

Spune-ți că este o reacție de alarmă, că este neplăcută, dar că ai mai trecut prin asta și va trece. Rezistența adaugă tensiune.

2. Încetinește respirația

Inspiră pe nas câteva secunde, apoi expiră lung pe gură, mai încet decât ai inspirat. Repetă cel puțin zece cicluri. Expirația lungă ajută corpul să iasă din starea de alarmă.

3. Ancorează-te în prezent

Numește cinci lucruri pe care le vezi, patru pe care le atingi, trei pe care le auzi, două pe care le miroși și unul pe care îl guști. Exercițiul mută atenția de la corp la mediul din jur.

4. Rămâi unde ești, dacă este sigur

Fugitul din locul în care te-a prins atacul învață creierul că locul este periculos. Așază-te, sprijină-te de ceva și așteaptă să scadă valul.

Ce poți face între atacuri

  • ține un jurnal în care notezi când apare atacul, ce făceai și ce gândeai;
  • redu cafeaua, energizantele și alcoolul, care pot accentua palpitațiile;
  • exersează zilnic respirația lentă, nu doar în criză;
  • mișcarea regulată și un somn constant scad nivelul general de tensiune;
  • evită să eviți: reia treptat locurile și activitățile de care ți-e frică.

Mintea are un rol mare în felul în care citim aceste semnale. Tendința de a reține doar dovezile care ne confirmă temerile este explicată în prejudecata de confirmare: cum ne păcălește mintea cu dovezile, iar cunoașterea ei te ajută să privești mai calm gândurile din timpul panicii.

Când mergi la medic sau la psiholog

Dacă este prima dată când ai astfel de simptome, mergi la medic pentru a exclude cauze fizice. La dureri în piept, dificultăți mari de respirație sau pierderea cunoștinței, apelează urgent serviciul de urgență, fără să aștepți.

Dacă atacurile revin, te fac să eviți locuri sau situații ori trăiești cu teama că vor apărea din nou, consultă un psiholog sau un psihoterapeut. Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre formele de ajutor folosite frecvent în astfel de situații, iar un medic psihiatru poate evalua dacă ai nevoie și de tratament.

Pe scurt

Atacul de panică este o alarmă falsă a corpului, nu o boală a inimii sau a minții. Învață respirația lentă și ancorarea, renunță la evitare și cere ajutor specialist când situația se repetă. Psihologie24 te poate ajuta cu informații clare, dar nu înlocuiește consultul de specialitate.